Părintele Piotr

Lângă Poceaev, la ceva kilometri, e un cimitir. În cimitir, un preot martizat la 20 de ani. Pentru că L-a mărturisit pe Hristos în faţa catolicilor, a fost găsit în ziua de Paşti cu ochii scoşi, limba tăiată, bătut în cuie în formă de cruce pe podeaua propriei case. Un frate român din Poceaev ne-a povestit. Ce să mai zicem despre biserica “soră”?

Act de curaj

Al câtelea? Un om care nu are nimic de pierdut, numai sufletul, are nevoie de curaj. Citiţi până la capăt.

Vestimentaţia femeilor creştine

Fiecare creştin ortodox are datoria de a-şi cunoaşte cât mai bine credinţa şi de a se feri de păcat, pentru a dobândi mântuirea. Din nefericire, mulţi creştini nu cunosc ce este păcat ca să se păzească să nu păcătuiască.

Un păcat care este foarte uşor făcut, în special de femei, este şi acesta că femeile poartă haine bărbăteşti. Sigur că unii cititori, şi în special femeile, se vor mira că e păcat a se îmbrăca bărbăteşte.

Chiar din primele capitole ale Vechiului Testament, Dumnezeu le-a făcut primilor oameni îmbrăcăminte de piele, după ce au greşit: “Apoi, a făcut Domnul Dumnezeu lui Adam şi femeii lui îmbrăcăminte de piele şi i-a îmbrăcat” (Facere 3, 21). Deci, prima grijă a lui Dumnezeu a fost să îmbrace oamenii. Nu se precizează cum să fie îmbrăcaţi bărbatul şi femeia. Aceasta se va găsi consemnată mai târziu în Deuteronom: “Femeia să nu poarte veşminte bărbăteşti, nici bărbatul să nu îmbrace haine femeieşti, că tot cel ce face aceasta este urâciune înaintea lui Dumnezeu” (Deuteronom 22, 5). Canonul 62 al Sinodului al VI-lea a hotărât ca “niciun bărbat să nu îmbrace haină femeiască, nici femeile să nu îmbrace cele cuvenite bărbaţilor… Deci cei ce în viitor vor încerca să facă ceva din cele menţionate mai sus, aceştia, de vor fi clerici, să se caterisească, iar de vor fi laici, să se afurisească” (Pidalion – Bucureşti, 1933, pag. 266). Canonul este destul de grav, pentru că se merge până la caterisire şi afurisire, iar în practică vedem că majoritatea femeilor tinere sunt îmbrăcate bărbăteşte. Aş dori să precizez că acest obicei nu s-a introdus la noi decât după cel de-al Doilea Război Mondial. Dacă ar fi încercat o femeie să se îmbrace bărbăteşte înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, acea persoană ar fi fost detestată public.

Astăzi vedem că nu mai este ceva curios, ci este la modă ca femeile să se îmbrace bărbăteşte.

Faptul că aceasta constituie un păcat, datoria noastră este de a arăta adevărul şi totodată a recomanda tuturor a se feri, pe cât posibil, de a nu greşi, potrivit învăţăturii Mântuitorului Hristos, care zice: “Dacă n-aş fi venit şi nu v-aş fi spus, păcat n-aş avea…” (Ioan 15, 22)

Ceea ce este şi mai rău este că unele femei vin şi la biserică îmbrăcate bărbăteşte şi nu numai atât, ci şi când se mărturisesc şi se împărtăşesc. Sigur, cele mai multe dintre ele fac aceasta din neştiinţă, dat tot păcat este, chiar dacă este canonisit mai uşor. Spre lauda unor credincioase, sunt biserici unde femeile nu îndrăznesc să intre descoperite şi, cu atât mai mult, îmbrăcate bărbăteşte. Nădăjduiesc că cele arătate mai sus vor fi înţelese corect şi, în acest fel, se vor împuţina şi păcatele fără voie, din neştiinţă.

+ GHERASIM PUTNEANUL

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor

Boian – Albastru

Am ajuns la Boian după multe încercări şi ezitări, şi pe caniculă prăfoasă. Obosiţi, aproape nu mai puteam respira. În faţă ne-a apărut din senin, lăsându-ne cu gura căscată, o biserică înaltă şi bleu. O fântână sub formă de ceainic. Răcoare şi linişte sub formă de ziduri. Rânduială, rugăciune. Imposibil de pus în cuvinte. Maica Domnului. Atât de frumoasă, atât de dătătoare de linişte. Atât de uşor ne poartă durerile. Nu m-am putut abţine să mă întreb ce are atâta lume cu ea. Las imaginile să spună ce nu pot eu. Căci numai să stau sub copacul din faţa bisericii şi să mă uit la albastrul zidurilor aş fi vrut.