Cum ne vrea Sinodul sfinţi

Februarie 27, 2009

Hotărârea Sfântului Sinod, pronunţată ieri, despre neobligativitatea paşapoartelor biometrice, în funcţie de convingerile religioase, a stârnit aprigi reacţii. În capul meu a fost mai întâi o uşurare. Da, este o uşurare cu termen limitat şi provizoriu – şase luni. Apoi am început s-o dispreţuiesc şi să  mă bag şi eu în cazanul care bolboroseşte. Abia după aceea m-am gândit ce mari eforturi s-au făcut totuşi pentru acel punct 3. Acum retrag ultima propoziţie, căci am văzut că ÎPS Bartolomeu n-a fost (în stilul caracteristic, a rămas vertical), deci nu avea cine să se chinuie pentru emiterea punctului 3. Poate că chiar este praf în ochi.

Oricum, gândindu-mă că Sinodul ne-a informat că nu suntem obligaţi să călătorim în străinătate, deci să ne luăm paşaport biometric, m-am gândit ce uşurare. În loc să mă agit de drum, cazare, bani, transport, bagaje, limba ţării în care merg, pot să stau acasă să mă rog. Rezultă, încă o şansă să mă apropii de Cel ce mă mântuieşte.

În 2 ani, Sinodul probabil ne va informa că şi dreptul la identitate este opţional, deci că putem să alegem să nu avem buletine biometrice. Rezultă că nu mai ies pe stradă, că mă ia poliţia. Stau acasă şi citesc la Psaltire. Mai aproape de Dumnezeu…

Peste 4 ani, în 2013, când implantarea cipului va condiţiona cumpărarea şi vânzarea, şi producerea de orice fel de bani, dreptul la hrană, haine, şi chiar viaţă, va deveni, în opinia aceluiaşi Sinod probabil, opţional. Adică ce, pot să aleg să mor, nu? Cum n-o să mai pot plăti întreţinere şi dări la stat, pentru că nu voi avea cip, singura mea opţiune va fi să găsesc un copac undeva într-o pădure, să mă înarmez cu cartea de rugăciuni, Psaltirea şi nişte boarfe rămase din anii în care numai dreptul la a ieşi din ţară era opţional, şi cu post negru, şi să mă apropii de Dumnezeu.

Aşadar, să ne bucurăm cu toţii, căci avem un Sinod minunat, care vrea să ne mântuiască cu orice preţ, chiar şi fără voia noastră, care tânjeşte (căci aşa a fost creată) după libertate. Nu vreţi să postiţi? Na, nu mai aveţi ce mânca! Nu vreţi să vă îmbrăcaţi decent? E, lasă, o să vă rămână doar nişte cearşafuri în care să vă înveliţi. Nu vreţi să vă rugaţi? Nu veţi mai avea altceva da făcut. Aşa cum comunismul a dar martiri, aşa va da Sinodul capitalisto-ecumenic pustinici sfinţi.

Dincolo de ironie şi de spaimă, dacă începem să ne apropiem acum de Dumnezeu s-ar putea să nu ne mai fie frică de toate astea, ci pur şi simplu să ni le dorim. Să cerem răbdare şi stăruinţă şi putere să nu-L părăsim pe Cel ce nu ne părăseşte niciodată.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: