Step out of stress

Iunie 16, 2010

E vară, în București e caniculă, e lume multă și nesimțită, mașini multe, un aer înfundat irespirabil, toate ingredientele pentru a fi cu nervii întinși la maxim, cum zice o prietenă „cu capul”. Furia izbucnește pe unde poate, nu ne iese nimic. Dar dacă, o oră pe zi, am păși dincolo de lumea noastră burdușită cu stres? Pur și simplu. Să bei un ceai bun acasă, între pereții unde verși furia acumulată afară, zilnic, să asculți o muzică ce te transpune în lumea pe care o vrei, și să te bucuri măcar o oră de gândul că ea poate să existe. Să citești ceva scris de un om la care ții și care te face să te simți acasă, adică în locul unde rănile se vindecă. Să citești poezie, să stai să te uiți pe pereți, să râzi cu lacrimi de toate dezastrele întâmplate în ziua respectivă. Să te gândești pe tine, să te analizezi, sau pur și simplu să-ți acorzi o pauză. Greu de găsit o oră pe zi pentru asta. Sigur, e mult mai ușor de găsit același timp pentru colindat prin magazine, uitat la televizor, citit ziare, trăncănit cu altcineva. Și astea sunt activități terapeutice, dar te lasă frustrat pentru că nu mai ai ora aceea pentru tine, în care să treci peste mânii, frustrări și frici, și să te umpli de bucurie și pace. Ne e frică să rămânem singuri cu noi înșine, și de aceea ne izolăm de propria persoană în activități multe și zgomotoase, imitând alți oameni nefericiți dar care garantează că rețeta lor de fericire funcționează. Cred că această oră e complementară rugăciunii, parcă curge din ceea ce ceri în rugăciune, putere să le înduri pe toate. Dar cum Dumnezeu nu ne bagă în traistă și nu ne încalcă voia liberă (sau comoditatea liberă, cum vrei să-i zici), nu o primim dacă nu o cerem și nu facem ceva pentru asta. E nevoie de mult curaj ca să ieși din turma înnebunită și perfect controlată de oameni stresați, tracasați, nervoși, și să zâmbești mai mult, să-ți conturezi valori în lumea asta care se ocupă nonstop de murdărirea lor, să mângâi pe alții și să dai și sufletului tău măcar un prim ajutor. E nevoie de teribil de mult curaj, dar și dacă birui…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: