O felie de timp

Februarie 6, 2011

Cred că sunt cea mai grăbită persoană pe care o cunosc. Până și a doua cea mai grăbită persoană pe care o cunosc, tata, are mai multe momente de respiro decât mine. Niciodată nu mi-au ajuns orele, timpul a fugit cu viteza luminii pe lângă mine, niciodată ce am de făcut nu se termină. La sfârșitul lui ianuarie am fost la un curs unde mi s-a confirmat asta. În plus, am redescoperit de ce nu am timp. Nu pentru că s-a comprimat, și de fapt avem 16 ore pe zi, nu 24. Nu pentru că sunt eu mai activă decât alții. Ci pentru că dau sfaturi care nu mi se cer și mă implic acolo unde nimeni nu mă poftește. Cum nimeni nu are chef de sfaturile mele, nimeni nu le aplică, deși eu mă macin și caut soluții nenumărate ca să le dau. Rezultă frustrarea mea, și amânarea la infinit a acelor activități pe care aș vrea să am timp să le fac.

Așa că, după curs, am hotărât să suprim sfaturile necerute. Și să nu mă mai amân. Au rezultat 6 ore pe săptămână, într-o săptămână foarte aglomerată la servici, pentru desen și pictură. Și ceva timp de citit. O rugăciune mai autentică, deși asta rămâne (întotdeauna) de văzut. Și mai puține griji. Și asta:

Un răspuns to “O felie de timp”

  1. gabriela said

    Superb!Mi se potriveste si mie in mare parte acest articol. Foarte frumos desenul, felicitari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: