De sfârșit, de început

Decembrie 31, 2012

Anul ăsta a fost cel mai greu din viața mea. Mi-am schimbat stilul de lucru, am început terapia, am început să mă cunosc și am primit o cantitate foarte mare de iubire și de acceptare. A fost teribil de greu pentru că a fost nevoie să trec din nou prin munții de frică și de furie din mine, sub care ajunsesem să fiu strivită. La sfârșitul anului trecut mă rugam să primesc om. Am primit mai mulți, slavă Domnului! Au fost prieteni care m-am ascultat, suportat, tolerat, care nu m-au certat și de la care am primit cele mai multe îmbrățișări din viața mea.

Așa, ca încununare a începutului curățeniei, am primit un Crăciun fantastic și tatăl meu, care era departe de viața mea, începe să facă parte din ea. Probabil este cel mai frumos cadou de până acum. Bonus, am făcut ce am vrut. M-am despărțit de unele și de unii, acum aștept să las să treacă mai multe. Prin mine curge mai multă viață.

Sunt mai mulți oameni cărora vreau să le mulțumesc și care nu vor citi asta, dar știu că va ajunge la ei cumva. În primul rând, lui Dan, pentru că este un tată-amic-coach bun și a venit atunci când aveam cea mai multă nevoie. În al doilea rând, Ilenei, că m-a ascultat bătând-o la cap muuuulte ore. În al treilea rând, lui Răzvan și lui Bogdan, pentru răbdare, protecție și tandrețe. În al patrulea, lui Andrei și Clarei, pentru că m-au ajutat să trec din nou, de data asta în siguranță, prin complexele mele de copil cu ochelari, care nu se poate juca în zăpadă. Și, nu în ultimul rând, duhovnicului meu care m-a susținut prin atâtea spovedanii cu blândețe și compasiune și care îmi spune, de 6 ani acum, că sunt bine și că pot merge mai departe. Și vreau să le mulțumesc și celor care mi-au făcut rău, un rău bun.

Acum, cred fără urmă de îndoială – bineee, cred de 8, nu de 10 – că anul care vine va fi foarte bun. Da, e criză, va fi mai greu, etc. etc. etc. Dar am un tată (4 de fapt, dar unul e mai tare și mai tare) care mă privește, mă susține și mă iubește (și care Se comunică prin ceilalți trei). Ce m-ar putea împiedica? Exact, nimic. În anul care vine voi începe să am o familie a mea și voi scrie o carte a mea, pe care am început-o deja. Un an cu mai multă structură și cu obiective realiste și tangibile. Și mă voi împăca cu mama, cât voi putea și restul știu că îl va pune Dumnezeu acolo.

Și vreau să vă mulțumesc vouă, celor care m-ați citit și ați lăsat viețile noastre să se atingă. Un an nou cu multă bucurie, nădejde, iubire și tot ce este mai minunat de la bunul Dumnezeu!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: